Referinte valoroase

Cu ocazia primului Congres internaţional de folclor din 1937, la Paris, C. Brăiloiu afirma că este necesar să lăsăm moştenire savanţilor viitorului un răspuns la toate întrebările care vor surveni în provocările socio-culturale ale vremurilor. Deja, încă de atunci, cercetătorul a apreciat că arhiva pe care o conducea acumulase un tezaur de peste 7200 cilindri şi peste 120 discuri cu imprimări de folclor din toată ţara. Mai susținea, Brăiloiu, că „documentele noastre sonore sunt chemate să circule în timp și spațiu: trebuie să le putem consulta ușor pretutindeni și să ajungă neștirbite la viitorii folcloriști” (vezi Opere, vol. V, 1981, p. 19). S-a născut, astfel, în timp, necesitatea unui mijloc de cercetare şi evaluare, nevoia de a conserva fenomene în permanentă transformare, aflate în pericol de alterare, sărăcire şi dispariţie. Acestor motive li se adaugă conştiinţa perenităţii documentului imprimat pe suporturi discografice performante, rezistente şi cu acurateţe şi fidelitate în redarea sonoră. Pe langa dimensiunea comună a istoriei vii, momentul apariției acestei platforme referențiază ample dimensiuni ale domeniului cultural: dorința de înțelegere a mediului în care societatea românească s-a organizat în trecut (deoarece toate obiceiurile reflectă un mod de viață referențial) și lipsa unui suport care să mijlocească și să popularizeze accesul la acest tip de informații care, deși în aparență banale, dețin un potențial empiric ridicat și o bogată încărcătură de semnificații culturale și societale, deoarece în răspunsurile pe care Tezaurele Umane Vii intervievate le-au dat echipei de proiect, au oferit numeroase și valorase astfel de referințe despre mediul în care s-au dezvoltat artistic de-a lungul timpului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *