Floare Finta, din Negresti Oas

„În data de 17 octombrie a fiecărui an, începând cu 2013, se sărbătorește Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, în acord cu Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, prilej de a readuce în prim-plan un imens tezaur de tradiții, obiceiuri, meșteșuguri tradiționale ș.a., adică elemente ce dau identitate unui neam, unei comunități.
Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a fost adoptată în anul 2003, în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fiind concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, care recunoaşte rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, concretizat în „tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale”. (Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, 2003, art. 2.2) Convenția a intrat în vigoare în anul 2006 și a devenit, în scurt timp, una dintre cele mai populare convenții UNESCO, fiind ratificată de două treimi dintre Statele Membre. Odată cu adoptarea Legii nr. 410/2005 privind acceptarea Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, la Paris, România devine Stat Parte la Convenția UNESCO 2003, pe care o ratifică un an mai târziu, la 20 ianuarie 2006.
Până în prezent, România are incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii următoarele elemente: ritualul Căluşului (2005), doina (2009), tehnici legate de ceramica de Horezu (2012), colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013), jocul fecioresc (2015), scoarța tradițională (2016), Mărțișorul (2017).
De asemenea, un aspect deosebit de important îl constituie programul Tezaure Umane Vii, „titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate”. (Legea 26/ 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, art. 2, c)
La propunerea Casei Orășenești de Cultură Negrești-Oaș, prin managerul Natalia Lazar și a întregii comunități oșenești care o recunoaște ca și creator popular și promotor al zonei, în noiembrie 2012, mătușa Floare Finta a fost premiată cu titlul Tezaur Uman Viu. De asemenea, la data de 9 noiembrie 2015, în cadrul galei festive organizate de președinția României, i-au fost conferite diploma și medalia Meritul cultural, clasa a III-a, ca recunoaștere a meritelor culturale deosebite.
În acest context, al celebrării patrimoniului cultural imaterial, îi urez mătușii Floare Finta mulți și fericiți ani întru păstrarea și promovarea valorilor spirituale ale Țării Oașului!”

Natalia Lazar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *