De ce s-a născut acest proiect?

Fenomen procesual, ireversibil si irepetabil, avand caracteristici determinate de tipul de creație și transmisie dominant oral, folclorul necesită, pentru a fi studiat, o consemnare cu ajutorul mijloacelor de imprimare. Sunt folosite tehnici manuscrise, dar mai ales imprimarea cu ajutorul aparatelor de înregistrare și redare a sunetului și imaginii pe diferite tipuri de suporți. Prima sarcină a cercetarii în domeniile etnologice este alcatuirea documentelor dupa metode si metodologii științifice. Acestea constituie arhive multimedia neconvenționale de folclor si etnografie. Academia Româna, reprezentată de Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, deține cea mai mare bază de arhivă a patrimoniului de cultura „imaterială” din România, tezaurizat în arhivele de folclor. Rolul acestei institutii este cel de conservare a faptelor de cultură folclorică originale, în forma lor specifică și constituie unul dintre cele mai eficiente și obiective instrumente sociale pentru păstrarea memoriei colective. În cadrul arhivelor se alcătuiesc colecțiile, se fac selecții valorice; arhivele participă la instituționalizarea conștiinței culturale într-un proces activ, urmărind progresul societății așa cum se reflectă el în acest tip de cultură.

Mai mult, în 2019 Academia Română a inițiat o serie de dezbateri pe teme actuale, cu impact major asupra omului și societății contemporane. Prima dintre aceste dezbateri științifice a avut în centrul atenției tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și inteligența artificială (IA), punând accent pe efectul acestora asupra societății în ansamblul ei în dezvoltarea societății românești.

Academia Română consideră că utilizarea noilor tehnologii digitale are efecte imediate în numeroase domenii privind impactul evoluției TIC și IA asupra omului şi societăţii a propus mai multe direcții de acțiune, pe care le supune analizei factorilor decidenți în vederea stabilirii unor măsuri coroborate în domeniile educație, sănătate, cercetare, dezvoltare, inovare, economie, administrație publică, pentru armonizarea accesului populației la noile locuri de muncă specifice economiei digitale.

Academia Română a lansat în acest sens un manifest pentru adaptarea societății românești la era digitală, document care abordează impactul revoluției tehnologice și măsurile care ar trebui implementate în România.

Recomandările privind direcțiile de acțiune vizează elaborarea unui program coerent, la nivel național, care să includă aspectele specifice noii revoluții industriale și asigurarea mijloacelor pentru crearea structurilor de implementare în învățământ, în cercetarea instituțională și academică, cât și în viața publică. În consecință, “cunoașterea” deținătorilor titlului de Tezaur Uman Viu, pastratori ai unor mestesuguri, trebuie să fie “inmagazinata” digital, căci doar astfel se poate păstra tot ceea ce societatea a produs în domeniu, până în acest moment. Arhiva de tradiții și folclor trebuie să reproducă fenomenul real din perspectiva istorica (diacronic si sincronic), geografica, la nivelul structurilor, formelor si stilului.

Titlul de Tezaur Uman Viu, oferit unor persoane, este un titlul onorific acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, pastrarea si transmiterea patrimoniului comun cultural. Nu demult, la 1 martie 2019, Ministerul Culturii si Identitatii Nationale, in colaborare cu Comisia Nationala pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, a organizat „Gala Tezaure Umane Vii – 2019”, in scopul de a celebra importanta pastrarii traditiilor. Asadar, in acelasi scop, dar si racordat la tendintele de reorientare a punctului de interes catre lumea digitala, proiectul “Tezaur Uman Viu, Tezaur Digital” își propune dezvoltarea unei platforme digitale care să lucreze, în mod paradoxal, în scopul valorizării colecțiilor, cutumelor și obiceiurilor pe care aceste persoane le dețin, prin însăși intermediul spațiului online.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *